Stare de om prost

Azi mă simt prost. Deobicei nu sunt prost, dar azi m-am simtit ca unul. Nici măcar două fraze n-am putut lega, dar ce bine a fost. Am trăit parcă în altă lume. Nimeni nu mă băga în seamă, dar ştii de ce ?? Pentru că eram omul prost. Aveam lumea mea în care porcii zburau, copiii creşteau, lumea trăia veşnic şi era mereu veselă. Toţi zâmbeau, erau fericiţi. Fiecare işi trăia visul. Ce mai .. era raiul pe pământ.

Ură? Mizerie? Rasism? Antisemitism? Nimeni nu auzise de ele, n-aveau de unde. În lumea mea dispăruseră din dicţionare orice cuvânt care ar jigni pe cineva, deci pacea trona. Şi acum stau şi mă gândesc la acea lume. Oare de ce nu trăim în ea? Cine ne opreşte? Noi înşine. Trăim în secolul vitezei, al Internetului, al sentimentelor fara sentimente.

Totul se rezumă la mailuri, messenger.. în curând o să uităm să şi iubim. Omul a început să caute răspunsurile la marile dileme ale lumii, dar a uitat să se bucure de micile plăceri ale vieţii şi de aceea din în ce mai multă lume e tristă.

Fraţilor!!! Nu mai fiţi atâta de serioşi!! Viaţa e frumoasa, nu înseamnă doar bani, cunoştinţe, note şcolare, ci e mult mai mult. Aveţi doar o viaţă, n-o pierdeţi inutil!