Deşi mă vor ”certa” unii că aduc un scandal pe blog, nu pot să tac. Urăsc să fiu călcată în picioare, mai ales pe nedrept. Nu văd de ce aş da explicaţii pe blogul ăluia, n-o s-o fac. Nici aici nu îi dau explicaţii, nu mă justific în nici un mod în faţa domnului, ce rost ar avea?
De ce să-l fac eu să-şi schimbe părerea de mine? Probabil n-o s-o facă, iar dacă o face că l-am convins eu, e degeaba din partea mea. Trebuie să realizeze singur. Mă rog, cert e că articolul ăsta e dreptul meu la replică, nu o justificare în faţa lui.
O să încep printr-un pasaj dintr-un articol măreţului domn, în care scria ce nu îi place la bloggeri în general:
Din ultima categorie fac parte cei ce “pupa in cur” pe ceilalti bloggeri, cu statut si trafic mai mare decat ei. Acestia poarta numele de “pupincuristi sau limbisti”. Pentru ei spun acelasi lucru ce l-am spus mai sus “Sunteti plictisiti, viata voasta e identica cu ziua de ieri si luna trecuta”. Omul te apreciaza pentru originalitate, parerea sau interesul tau despre anume subiect. Incercati sa fiti originali si cu timpul va creste numarul de vizite, numarul de dolari in cont si alte cele.
O să continui prin a spune că recent m-a făcut limbistă. Wow, ce cuvânt frumos am învăţat astăzi…
Câţi dintre voi, cititori mai mult sau mai puţin fideli ai blogului meu, ştiţi despre viaţa mea? Cum a fost luna trecută, ce am făcut ieri? Majoritatea ştiţi atât cât povestesc eu aici. Hm… atunci nenea ăsta cum ştie mai multe?
Originalitate. Oh da, cuvântul ăsta probabil e chiiiiar străin pentru mine. Nu, eu nu sunt deloc originală, eu copiez articole din alte locuri, pun des articole de la alţii cu menţiunea ”via”, pun clipuri video toată ziua că nu am nici o idee despre ce aş putea scrie, scriu despre acelaşi subiect care înfierbântă blogosfera într-o zi .