Blogul a devenit un trend pentru mulţi rataţi, a devenit o sursă de bani pentru destule persoane, sau pur şi simplu o metodă de a împărtăşi cunoştiinţele sau sentimentele de moment.

Personal, blogul este dependenţă, deşi am destule momente când prefer să nu scriu, din simplul motiv că nu am ceva special de zis şi nu îmi plac articolele puse aiurea, pentru a avea anumite cuvinte ce atrag vizite, sau doar ca să am posturi zilnice. NU! Blogul este PENTRU MINE şi sunt foarte mulţumită să aflu că sunt persoane care mă citesc şi chiar sunt interesate de ceea ce scriu, de modul cum gândesc.

Contează simplul fapt că e al meu, că îl ştiu mereu acolo, gata să îmi suporte gânduri meschine, cuvinte vulgare, vise neîmplinite, stări care variază de la oră la oră, nervi sau orice alte sentimente.

Blogul are un rol destul de important, în sensul că. . . Hai să zic sub altă formă: nu are rost să îmi pun încrederea în orice nenorocit(ă), sau să ştie oricine ce simt. Prefer să îmi descarc oful pe blog, sub o forma destul de aiurită, adică nu dau mură-n gură, să înţeleagă şi ăla care nici nu ştie să scrie. Vreau, de fapt, să caut înţelegere, dar într-o anume măsură. Blogul este primul care mă înţelege, sau dacă nu o face, măcar încearcă. . . cred.

În orice caz, nu am, nu voi avea blog pentru bani, pentru a pune cuvinte cheie care să îmi aduca sute-mii de vizitatori, linkuri către bloguri mari, sau pentru a critica aiurea.

https://sorinel.info este blog personal, este locul unde mă exprim cel mai bine, unde poţi găsi tot felul de stări ale mele, unde nu îmi e teamă să afirm un lucru, unde mă simt în largul meu. Este chiar o companie extrem de plăcută, este poate o formă prin care destule persoane pot afla lucruri pe care le a sub nas, dar nu le pot descifra, este o modalitate extrem de bună pentru a te exprima.