Cuvinte subliniate

…parca dintr-o oaza de lumina ma cuprinde un fior cutremurator. Ma ascund usor dupa o floare zambitoare plina de viata, ma chinui sa par indiferent, dar parca veselia mea spumega aripile lumii. Vantul imi sufla usor in ceafa si parca odata cu el, vorbele tale se aduna usor-usor in mintea mea. Nu stiu ce sa mai cred, incep sa te iubesc din ce in ce mai mult, iar cuvintele astea ma fac sa fiu.. disperat dupa tine.

Asculti..?! More…Eu sunt un simplu cetatean al carui zambet vioi nu-i poate fi sters niciodata. Doar negrul sentiment de departare ma poate ascunde de aceasta veselie. Dar totusi stau si ma gandesc ca fara tine aceasta veselie nu ar putea exista. Deci in contradictoriu vin si-mi anunt mandrul suflet ca zambetul meu poate fi sters. O singura miscare si totul se poate deplasa pe un alb viitor scris cu albastru aprins pe colile surasului meu. Sunt fericit ca esti langa mine si probabil, ca tu nu realizezi asta.

Pana acum am fost inchis, zbuciumat, de teama de afirmare a unor sentimente colorate, dar acum imi apuc cu dintii tricoul primit cadou de la tine si imi spun singur cu voce tare: “Zambetul meu nu poate trai fara speranta vocii tale..” Totusi strang prea tare si se pare ca tricoul cedeaza inaintea mea. Sunt un luptator, ma voi lupta cu orice obstacol, fie el omniscient. Si parca lacrimile durerii dispar usor odata cu apropierea palmei mele stangi ce sta sub capul tau, iar cu dreapta te imbratisez.

Buzele tale sunt ca purpura, ochii ca ai porumbelului si corpul usor ademenit sa ma primeasca langa el. Sanii tai hranesc liliacul si se oglindesc ca niste fericite particule imaculate de lacrimi. Stai! Ti-am furat acea dulce sarutare.

Dragostea ta e mai buna decat vinul.

Gandindu-ma la un prost

Gandindu-ma dar degeaba. Nu-l gasesc in minte, cautat cu disperare se ascunde de eventualele controverse, asa ca mai bine a ales sa se refugieze in unul dintre sertarele secrete ale mintii.

Dar chinuindu-ma, pot gasi doar cateva persoane de gen feminim care troneaza in spatele numelui de isterica. Nu alerg prea departe in propria minte, ci doar in intervalul zilelor de ieri si azi. Am avut parte de doua isterice care-si ocupa locul cu mandrie chiar de la inceputul cunostintei mele cu ele. Sunt ele, cele doua profesoare care ne streseaza orele si care incearca sa ne tina predici. Predici neascultate si slab urmarite de catre cineva.

Ma gandesc direct la diriginta, cea care ar fi trebuit sa ne ajute in momentele dificile dar cand colo se bate cu pumnu-n piept ca ne poate stimula doar cu cateva vorbe. Vorbe care spre sfarsit, din incercarea ei de a ne prelinge cateva presentimente sau ceva lacrimi, doar izbucnim intr-un ras ironic. Urat din partea noastra, dar mai mult nu merita. Tipa cand nu este momentul, se opreste brusc intr-un interval oarecare de timp si face usoare ironii proaste la adresa noastra.
Fugim cat mai repede din imaginatie de diriginta, ajung nu mai departe de enervanta profesoara de franceza. Dupa ce ca stresul este imens in timpul orelor, isi mai permite sa ne revendice si acele minunate pauze.

Postare scrisa sub influenta batoanelor de ciocolata si a paharelor dulci de Fanta.

Imi dau seama

Observ cu durere-n suflet ca in Romania polemicile se nasc ca bataia vantului. Isi stabilesc o directie si cu toata puterea, tot poporul roman incearca sa atace. Ataca intr-o zona sudica sau probabil nordica in felul abordarii problemei.

De cateva luni de zile o noua problema bate-n usile stramte ale tarisoarei noastre dragi. O problema delicata, dar si grea si la propriu si la figurat. Vorbim in discutii aprinse si fraze intregi despre kilogramele adaugate pe ingrijitul nostru corp. Suntem mai preocupati de kilogramele in plus ale altor persoane mai ceva decat de propria viata. Urasc cand vad oamenii dimprejurul tau actualizandu-te ca fiind un baiat sau o fata grasa. Probabil ca el sau ea, se simte bine sub pielea lui.

Eu, ducand lipsa unui corp atletic, dar nici avand o constructie astronomica de vreo suta si ceva de kile, doar cu putina bataie probabil ca ajung la optzeci si ceva pana in nouazeci, urasc sa vad sau sa aud cum un prichindel spune despre o persoana x sau y ca este grasa. Gandesc problema si imi dau seama ca omul nu a mancat din oala lu’ ma’sa.

Cu totii stim foarte bine ca kilogramele sau burtile suprapuse nu ne vor face bine. Ba chiar reprezinta un real dezavantaj. Tot romanul incearca metode care mai de care mai dubioase si in acelasi timp periculoase. Abtineri de la dulciuri, diferite mancaruri sau mai stiu eu ce. Nu dom’le, o viata avem si pe aia, cred ca trebuie sa o traim. Acum, o viata intreaga nu o sa mai mananc paine ca deh, sa nu depasesc cota de nouazeci de kile.

Noi, lipsiti de constiinta, imbucam sub nasul nostru rosu, tot felul de semipreparate sau porcarii importate din vest sau chiar de la americani. In afara de el, un alt real avantaj in lupta cu cresterea greutatii il au si aceste bauturi carbogazoase. Sucuri mai pe romaneste care nu-ti aduc niciun beneficiu, doar ca le consumam in exces. Incercam sa bem cat mai natural, dar totusi nu ne gandim ca probabil acele fructe au fost intepate cu ceva substante pentru a-si produce o coacere mai rapida si un gust cat mai apropiat de realitate.

Obiectivitatea nu reprezinta obiectul meu forte dar senzatia de eliberare a unor cuvinte fasnete imi evoca o reusita.

Parcul Național Cozia

După cum ați observat și voi am luat o mică pauză de articole destul de măricică, pentru că am fost plecat la munte cu Asociația E.S.T, împreună cu câteva licee din București și din Ilfov pentru puțină relaxare și voie bună .

Am parcurs un traseu destul de mare, formând fiecare liceu echipe pentru a participa la concursul organizat de E.S.T . Având o experiență în spate de 3 ani, nu m-am zbătut să obțin locul întâi, m-am oprit pe traseu de foarte multe ori admirând peisajul și făcând poze, scopul fiind acela de a mă relaxă, nicidecum de a câștiga locul 1. Cunoșteam traseul și nu era fair-play pentru participanții tineri . Cu toate acestea, am obținut locul 6 din 8 .

Am să vă pun niște poze de la această drumeție montană, merită să vizitați acest loc nu doar odată, ci de fiecare dată când aveți ocazia, este un peisaj superb și plin de mister .

Curajul oamenilor si infruntarea vietii

Într-un studiu realizat recent de catre mine, s-a constatat ca majoritatea oamenilor traiesc cu teama de a nu gresi si de a nu lasa o impresie proasta in urma lor. In urma cu cativa ani, dupa spusele parintilor, lumea se comporta altfel cu cei din jur, erau mai buni si aveau acel spirit de echipa in sange, insa odata cu timpul, noi toti ne-am schimbat. Din pacate, suntem generatia Facebook, unde parerile si impresile nu le exprimam in mod direct, in fata receptorului, ci printr-un mesaj pe “Peretele” Facebook-ului .

Acest lucru depinzand de majoritatea factorilor, insa un factor important, ingrijorarea pe care o cream in propriul nostru creier se datoreaza exclusiv parintilor, pentru ca sunt prea duri in creearea unui comportament si a unei educatii civilizate insa mult prea exigenti, ajungand ca cei “ce se lasa influentati” sa depinda in mod direct de acestia .

Multi adolescenti se duc la scoala cu teama de a nu se face de ras, chiar si cei mai “smecheriasi” copiii traiesc cu aceasta teama, deoarece au fost crescuti intr-un fel, iar viata din pacate este dura cu toti, pe nimeni nu iarta, acest lucru avand o latura avantajoasa, pentru ca asa ne strcturam propriul caracter, iar dupa cei doisprezece ani de scoala, vom putea iesi cu fruntea sus si mult mai stapani pe noi pentru a nu lasa o impresie proasta mai departe sefilor dar nici angajatilor, ei fiind colegii nostrii pe mai departe, daca nu vom ajunge la o facultate . Acest lucru intamplandu-se daca nu vom fi influentati de un anturaj care are scopul de a ne distruge viata .

Viata este data de Dumnezeu pentru a trece prin toate etapele, avand parti bune si parti rele, ele vor ramane in amintirea noastra iar peste mult timp ne vom aminti cu drag de ele, pentru ca fiecare moment ramane in inimile noastre .

Facebook page, comentarii pe blog si diacritice

Dupa cum bine stiti, mi-am creat o pagina de facebook speciala pentru acest blog personal, insa dupa o perioada de cateva luni am constatat ca este o pierdere de timp sa public articolele acolo, deoarece nu imi veneau suficiente vizite in raport cu like-urile ce le aveam, insa vizualizari aveam foarte multe. Am facut insa un mic test pe contul personal de facebook si surpriza a fost una mare, in doar 50 de minute am avut 25 de cititori care au stat in medie 6 minute si au vizitat minim 2 pagini per vizitator .

Acest experiment m-a ajutat si in acelasi timp m-a determinat sa imi sterg pagina de facebook, care este total inutila din punctul meu de vedere, privind din aceasta perspectiva, insa va dau posibilitatea daca doriti sa primiti imediat instintare cu privire la articolele mele de pe blog sa va abonati prin mail (gasiti widget-ul in dreapta) sau sa intrati pe contul personal si sa dati “Urmareste” . Voi publica acolo articolele interesante care merita intr-adevar citite .

Comentariile de pe blog, sunt intr-adevar importante, un blogger cand vede un comentariu de la un cititor fidel, un comentariu cu opinia lui sau un feedback mai lung, ii creste inima de bucurie si il determina si in acelasi timp il incurajeaza sa scrie in continuare, de asemenea am hotarat sa nu mai accept toate comentariile ce se incadreaza in categoria limbajului de messenger sau cei ce comenteaza doar ca sa-mi returneze comentariul, un fel de return comment, ce nu are nici-o legatura cu tema, acest lucru nu ma ajuta si nu va obliga nimeni sa faceti acest lucru, pentru ca daca simt ca este din obligatie si nu are legatura cu articolul respectiv, nu il voi publica, am tot dreptul, doar aici este “casa mea”, ceea ce imi ofera drepturi depline si alegerea corecta pentru ca cititorul sa nu fie afectat in vreun fel .

Incepand cu acest articol, am decis sa nu mai scriu cu diacritice, cititorul nu cred ca va fi afectat in vreun fel, pentru ca pe retelele de socializare foarte putina lume mai respecta lucrul acesta, nu este fair-play din partea unui blogger sa scrie fara diacritice, deoarece sunt roman, insa acest lucru ma ajuta pe mine si imi face munca mai usoara atunci cand sunt plecat in concediu, in vacanta sau cu alt motiv sa pot publica articolele de pe telefon.

As dori sa-mi comentati aceste randuri, daca sunteti de acord cu mine sau daca aveti o alta perspectiva si care este aceea, consider ca aceste masuri de precautie imi vor fi folositoare mai tarziu si sper eu ca am luat decizia buna .
O seara placuta .

Pregătește-te din timp

O experiență neplăcută de acum câțiva ani m-a făcut să mă hotăresc din timp unde îmi voi petrece Paștele sau Crăciunul, pentru a nu avea probleme majore pe ultima sută de metrii cu alegerea destinației preferate, pentru că mulți în ziua de azi sunt nehotărâți, iar dacă gașca este mare, problemele care apăr vor fi în aceeași măsură .

Acum doi ani, înainte cu patru zile de Ajunul Crăciunului, eram încă nehotărât unde îmi voi petrece Crăciunul, gâsca era foarte mare și fiecare dintre noi aveam o părere, la sfârșitul deciziei să o luăm de la început cu opțiunile pe care le aveam pe atunci, fiind destul de numeroase .

Eu vroiam să merg la munte, deoarece iubesc muntele, preferam să fie o vacanță destul de liniștitoare, cu un aer curat și cu prietenii alături, dar majoritatea erau de o altă părere, alții vroiau să facem undeva în capitală, alții la munte, alții in Grecia însă la asemenea oferte în creta Grecia prin agenția sejur24 ne cam făcea cu ochiul, prețul nefiind piperat, însă bugetul nostru era unul destul de limitat .

Până la urmă, am căzut de comun acord și am fost la munte, însă sper eu că în anii următori să vizitez și alte locuri din afară, precum Grecia, Italia, Spania, Franța .
Vouă unde vă place să petreceți sărbătorile ? Marea majoritate doresc să petreacă acasă cu familia, însă din când în când este bine să te detașezi și de lucrul acesta .

Vacanță prelungită

Dacă vă întrebaţi de ce nu am mai scris pe blog de câteva zile, am trecut printr-o perioadă foarte frumoasă dar şi în acelaşi timp o perioadă din viaţa mea care m-a pus puţin pe gânduri la modul serios . Cei care ştiu despre ce este vorba, vă asigur că doar bănuiţi, şi poate aveţi idee dar într-un procent foarte mic.

Având în vedere că ultimele două săptămâni din viaţa mea au fost mai lejere, în sensul că nu am fost stresat cu şcoală, cu toate că am trecut pe acolo zilnic, nu am avut acea împingere de la spate că să pot face ceva, şi am lenevit aceste 4 zile uitandu-mă la filme, pierzând timpul cu diferite prostii care am constat mai târziu că au fost degeaba şi nu îşi avea rostul, însă aşa este firea umană şi n-am cum s-o schimb, când psihicul nostru este la pământ poţi să îţi doreşti şi lună de pe cer că este în zadar .

În timpul acesta, m-am gândit să îmi redeschid din nou cardul la bancă ING, zis şi făcut, am fost la bancă acum două săptămâni, am completat o cerere, iar doamna de acolo mi-a spus că în 5 zile lucrătoare îmi va sosi pinul acasă că să pot merge să ridic cârdul, însă cum era de aşteptat nu a fost aşa, fiind un client vechi. Am dat patru telefoane pentru a le spune că nu mi-a venit nimic acasă, am făcut altă cerere telefonic şi după ce am închis să-mi spună domnişoarele din office că au închis cererea, intrebandu-le de ce mi-au spus că s-a produs o eroare ( de două ori ? dă-o naibii de treabă). Rezolvând această problemă, aştept săptămâna aceasta să-mi vină pinul, pentru a putea ataşă cârdul la contul meu paypal .

A fost o vacantă prelungită bine meritată. Că să mă revanşez cumva faţa de cititorii mei fideli, în următoarele zile am să scriu câteva articole interesante care sper eu să vă placă .

Voi când aţi avut momente de genul acesta, când aţi fost oarecum cu psihicul la pământ cum aţi reacţionat ? Ce aţi făcut ?

Interviu promoter

Am să încep acest articol prin a defini termenul promoter, ce înseamnă și ce face el mai exact. Promoterul este o persoană de sex masculin sau feminin care are datoria de a promova un produs, abordând un consumator , făcându-i o prezentare a produsului pe care îl reprezintă cu scopul de a-l vinde.

Bun, având cunoștința minimă despre acest cuvânt anonim pentru anumite persoane, vă spun o scurtă poveste despre interviul pe care l-am dat la o firmă. M-am dus acolo deoarece am auzit de la o prietenă că plătește la fete 7 lei pe oră iar la băieți dublu. Bineînțeles când am auzit lucrul acesta nici n-am stat pe gânduri și am completat repede un CV iar la câteva zile m-au sunat să mă cheme la interviu .

Toate bune și frumoase, ajung acolo după o călătorie destul de lungă prin București, pentru că m-am încurcat pe hartă Google Maps, am calculat greșit și am mers pe jos cam vreo 5 stații, o plimbare de bun augur având în vedere că era frumos afară.

Am ajuns acolo la fix, cu puțin noroc am reușit să iau liftul până la etajul 5, și spun acest lucru pentru că apoi intra în revizie tehnică. Deschid ușă, câteva persoane așezate pe scaune, secretara arucand o privire plăcută la mine salutându-mă și așteptând să spun ceva . ( eu rămăsesem fixat cu privirea spre ea icon biggrin Interviu promoter ) . Îi spun că am interviu la 12 când defapt era ora 16:00 dar a înțeles ea într-un final, având notat în carnețel . Mi-a dat să completez o fișă, m-a invitat să stau jos pe scaun la un birou.

Aventura de abia acum începe, am dat fișa completată zâmbind la ea, mi-a spus să aștept câteva minute pentru ca cineva să-mi ia un interviu .
Întru în biroul unde luă interviuri, înaintea mea ieșind un țigan, mirosul de acolo nu era tocmai plăcut, m-a întrebat dacă poate deschide fereastra pentru ca atmosferă să fie cât mai ok, mă așez pe scaun iar apoi începe să-mi ia interviu. Întrebările doamnei au fost :
1. Ce trebuie să știe să facă un promoter
2. Ce mă avantajează la jobul acesta
3. Ce urmărește firmă prin acest lucru, și care este scopul acesteia.
4. Ce calități trebuie să aibe un promoter
5. Dacă am mai lucrat ca promoter și ce mi-a displăcut la celelalte promoții.

…lista continuă, iar la sfârșitul acestui interviu mi-a spus să fac un speach, în 2-3 minute legat de guma orbit . Interviul a fost ok, la toate întrebările am răspuns cu seriozitate și s-a văzut mulțumirea pe chipul doamnei, însă la sfârșit mi-a spus că promoterii iau 7 lei pe oră și nu 14 lei așa cum mi-a spus un super-viser . Apoi mi-a făcut secretara două poze și a rămas să mă sune .

Tu ai lucrat ca promoter, dacă da la ce firmă? Ce firme recomandați și care au dat țepe dacă știți vreuna, doar cu dovezi .

Călătoria cu trenul

Încă de când eram mic mama mă luă cu trenul să mergem la rudele care stau nu foarte departe de București. Când eram copil nu prea îmi plăcea să merg cu trenul, așteptam să mai cresc un pic să pot să-mi iau carnetul de șofer să pot circulă cu mașină, să pot face tot ce vreau eu și să nu mă mai streseze nimeni, de obicei sunt o persoană care nu îi place să aștepte, ori e albă, ori e neagră.

Însă de când am mai crescut, totul a început să ia o întorsătură în mod plăcut, acum călătoria cu trenul este o plăcere, când suntem în gașcă mare. Multă voie bună și distracție mai ales când știi că la capătul traseului te așteaptă marea sau muntele .

Nu am mai mers cu trenul de aproape 6 luni, și nu pentru că nu am avut ocazia dar când mergi singur este un chin să stai câteva ore în picioare într-o singură poziție și cu un miros îngrozitor din partea călătorilor, până ajunge trenul la destinație .

Am avut o experiență plăcută când am fost anul trecut după revelion o fugă în Sinaia. Am plecat fără să avem vreo directe, scop sau motiv. Nu era nimic plănuit dinainte, parcă e mai frumos așa când totul se întâmplă pe neașteptate. Am urcat până la cotă 1400 iar apoi la întoarcerea spre București am avut norocul să dau peste o gașcă care au în sânge distracția și voia bună, la fel ca mine, iar după ce s-a încins atmosfera cu câteva beri la bord, chitara parcă începuseră să cânte singură.

Vouă va place călătoria cu trenul ? Ce amintiri aveți cu trenul ?