Încă de când eram mic mama mă luă cu trenul să mergem la rudele care stau nu foarte departe de București. Când eram copil nu prea îmi plăcea să merg cu trenul, așteptam să mai cresc un pic să pot să-mi iau carnetul de șofer să pot circulă cu mașină, să pot face tot ce vreau eu și să nu mă mai streseze nimeni, de obicei sunt o persoană care nu îi place să aștepte, ori e albă, ori e neagră.

Însă de când am mai crescut, totul a început să ia o întorsătură în mod plăcut, acum călătoria cu trenul este o plăcere, când suntem în gașcă mare. Multă voie bună și distracție mai ales când știi că la capătul traseului te așteaptă marea sau muntele .

Nu am mai mers cu trenul de aproape 6 luni, și nu pentru că nu am avut ocazia dar când mergi singur este un chin să stai câteva ore în picioare într-o singură poziție și cu un miros îngrozitor din partea călătorilor, până ajunge trenul la destinație .

Am avut o experiență plăcută când am fost anul trecut după revelion o fugă în Sinaia. Am plecat fără să avem vreo directe, scop sau motiv. Nu era nimic plănuit dinainte, parcă e mai frumos așa când totul se întâmplă pe neașteptate. Am urcat până la cotă 1400 iar apoi la întoarcerea spre București am avut norocul să dau peste o gașcă care au în sânge distracția și voia bună, la fel ca mine, iar după ce s-a încins atmosfera cu câteva beri la bord, chitara parcă începuseră să cânte singură.

Vouă va place călătoria cu trenul ? Ce amintiri aveți cu trenul ?