5 motive pentru care nu îmi place să merg la dentist

  1. mirosul de farmacie – îmi provoacă o senzaţie de vomă, de ameţeală, de greaţă, ba chiar de somn.
  2. sunetul polizorului – uhuu, cred că e cea mai nenorocită “sculă”. Este prima întrebare pe care o pun după ce se uită doctoriţa la măselele mele: îmi umblaţi cu polizoru’ ălaaaa?
  3. gustul pansamentelor – damn, îmi vine să vomit. Deşi arată că eşti aproape de încheierea unei experienţe la dentist, e destul de nasoală. Au pansamentele ălea un gust … acru amestecat cu amar… amestecat cu gust de varză murată trecută.
  4. acele cu care îţi scoate nervu’ – numai cu aşa ceva am crescut. Ultima dată când am mers zice doctora: îţi umblu cu acu’. Mai ştii cum e? Cum căcat aş putea să uit asemenea experienţe plăcute? Doamne…
  5. faptul că spune: dacă te doare, mă strângi de mână. Şi strângi, nene, şi strângi, şi te alegi cu un mare mare maaaaare căcat. Durerea nu ţi-o alină, unii doctori nu se opresc, chit că le-ai rupe mâna.

Rugaţi-vă pentru mine, mâine mă duc la tăiere!

Ştii ce mă irită? Totul. Cred că am alergie

Fac alergie şi de la soare, pe gât şi pe piept în funcţie de decolteul tricoului. Mă miram de ce îmi apar brobonele micuţeeee. Prima dată am crezut că fac şi al3lea bubat, că nu mai ţin minte dacă l-am făcut.

Vorbeam despre o serie de lucruri care mă irită:

Oamenii care se lasă rugaţi. Le place să îi rogi de vreo 3-4 ori, să îi întrebi, să îi bibileşti, să îi mângâi pe suflet, să te enervezi până îţi sar creierii din balamale, apoi parcă-parcă s-ar catadicsi să îţi arunce o explicaţie dată pe departe aşa, adică nici aia în puii ei.

De ce unii dintre noi avem impresia că totu’ ne stă la cur, că fiecare om este obligat să ne acorde atenţia şi răbdarea care, după părerea noastră, ni se cuvin?

Impotenţa Neputinţa de a ajuta. Cum e drace când vezi că persoanele la care ţii au probleme, sunt supărate, sunt în impas iar tu eşti, teoretic, legat de mâini şi de picioare? E aiurea de tot, pe bune.

Scleroza de bătrâneţe, precum şi comportamentul omului bătrân, la general vorbind. Exemplu? Bunicul meu. Este un om care la viaţa lui a trecut prin toate şi, de ce să nu recunosc, a ştiut să se descurce, să îşi întreţină familia, ba chiar să trăiască la un nivel foarte bun.

S-a descurcat deşi a avut probleme destul de mari şi situaţii extrem de dificile, şi eu vorbesc doar despre ce cunosc, dar barem ce nu ştiu? În fine. Pe lângă asta, a fost un om care a ştiut să se facă util, să facă, încet-încet, câte puţin din toate.

Dar hai să vedem, treaba se schimbă. Nu mai suntem în anii 70-80, nu? Treaba s-a schimbat, oamenii de asemenea. Tehnologia, comerţul, industria- toate au suferit schimbări, mai bune sau mai rele, mai mult sau mai ăuţin vizibile.

Acum, tu om la 70 de ani, de ce te încăpăţânezi să spună omu’ ca tine, în pofida faptului că eşti conştient de întorsătura lucrurilor? De ce vrei să iasă neapărat ca tine, să demonstrezi că numa’ tu ai dreptate?

Vreme trece, vreme vine, înţelepciunea nu ţine- părerea mea. Ce mă enervează, de fapt? Comportamentul bătrânilor şi atitudinea lor kind of *aim dă măust inteligent*. Mai lasă şi pe altu’ să vorbească, tată, poate are şi el dreptate.

Stomatologii şi cabinetele lor. Fobie? Cu siguranţă? Senzaţie de genul: “Eu am plecaaaaat de-aici”? Fără îndoială. Da, mâine mă aşez pe scaunul ăla nenorocit. Doamne ajută! Dacă nu postez mâine, să ştiţi că am murit.
Da, da, îmi place să mă plâng şi îmi place la nebunie!

Omu’ care te sâcâie deşi te vede că te enervezi sau că nu ai poftă. EL cică o face în glumă, apoi dacă îţi sare ţandăra şi îl înjuri, tot tu eşti ăla nesimţit. Mă piş. Îmi place să fiu nesimţită.

E onorant să miroşi frumos!

Pentru oricare dintre noi parfumul reprezintă simbolul senzualităţii, al personalităţii şi al stilului. CLAR!
Eu cred că am făcut din asta o mică obsesie. Nu neapărat o obsesie pentru parfumuri, cât obsesie pentru ca omul să miroasă plăcut.

E onorant să miroşi frumos! Dacă nu pentru tine măcar pentru ceilalţi… Astăzi parfumul reprezintă incontestabil un must-have pentru decenţa fiecăruia.

NB: a mirosi frumos nu înseamnă să laşi o dâră de parfum de 4 km.

Sfaturi:

  1. Când încerci un parfum, nu îl pulveriza pe haine, ci pe piele. Lasă-l câteva minute pentru ca mirosul să se modifice, altfel rişti să te izbeşti de o puternică “ştampilă” de alcool. De altfel, nu flutura mâna ca să se evapore mai repede, pentru că nu va mai mirosi la fel.
  2. Nu îţi cumpăra un parfum doar pentru că îţi place cum miroase la cineva, întrucât acesta reacţionând cu pielea şi uleiurile naturale ale corpului, are un miros ce diferă de la persoană la persoană.
  3. Este foarte important să ştii “să porţi” un parfum. Nu vei fi deloc atrăgătoare dacă îi vei îmbâcsi pe cei din jur cu parfumul tău. Important este ca doar persoana de lânga tine să simtă un miros discret.
  4. Nu te parfuma înainte de a merge la cumpărături, altfel parfumul tău se va amesteca cu cel din magazin şi rişti să faci o alegere greşită.
  5. Ai grijă să nu miroşi mai mult de trei arome consecutiv. Pe următoarele deja nu le vei mai percepe bine, simţul olfactiv va fi influenţat de aromele precedente.

Cuvântul parfum vine din sintagma latinească “per-fumus”, însemnând “în întregime fum”. Mai târziu, francezii au dat numele de parfum mirosurilor plăcute care plutesc în aer la arderea tămâii. E interesant de ştiut că au existat puţine perioade în istorie care nu au fost influenţate de parfum.
Asta era doar o mică observaţie.

În ceea ce priveşte femeile, toate iubim parfumurile… Oricât de rebele sau nonconformiste am fi, tot vom găsi un parfum care să ne reprezinte atitudinea şi personalitatea.
Se zice:

  • Pentru genul de femeie romantică, feminină, îndrăgostită şi visătoare se potrivesc parfumurile cu arome florale şi dulci de trandafir, iasomie, liliac sau lăcrămioare.
  • Citricele sunt indicate femeilor active, puternice, deoarece îţi pot da poftă de viaţă şi elan pentru acţiuni îndrăzneţe.
  • Iasomia este indicată femeilor puternice şi rafinate, sau celor care doresc să se simtă frumoase în orice împrejurare.
  • Femeie seducatoare? Atunci ţie ţi se potrivesc aromele senzuale, capricioase cum ar fi cele de fructe, flori exotice, santal.
  • Copilaroasă? Daca eşti nestatornică, veselă, pusă pe şotii, curioasă, doreşti să descoperi lumea prin toate simţurile tale, atunci ţi se potrivesc cel mai bine parfumurile cu aromă de fructe, pepene galben, afine, coacaze roşii şi negre, sau de flori de mandarin, măr şi zambile. Şi aromele de ciocolată, migdale, vanilie şi scorţişoară ţi se potrivesc foarte bine.
  • Camelia este aroma potrivită femeilor optimiste şi visătoare, iar chihlimbarul sau ambra este esenţa care îmbracă personalitatea oicărei femei stilate.

În opinia mea, un parfum bun este acela care este armonios, bine definit şi niciodată plictisitor , la care nu vrem să renunţăm pentru mult timp! Trebuie să aibă o aromă naturală , dar să şi surprindă, să caracterizeze persoana care-l foloseşte şi nu trebuie să fie ales doar ca urmare a modei trecătoare!

Dacă am ştii că o oră de fericire pare un minut

…poate am ştii să facem ceva în privinţa asta: s-o păstrăm undeva în adâncul sufletului cu fiecare detaliu al său, să îi simţim parfumul şi dimineaţa următoare, să gustăm bucuria şi împlinirea gândindu-ne că poate fi ultima …

Dacă am învăţa ca frumuseţea exterioară poate să nu aibă nici o legătură cu interiorul unei persoane …

Dacă am învăţa să punem în practică toate aceste teorii de care ne legăm şi pe care le transmitem altor oameni zilnic …. poate am învăţa totuşi să trăim clipa, să mai lăsăm raţiunea deoparte.

Dacă am învăţa să deosebim momentele în care trebuie să ne lăsăm purtaţi de val de cele în care trebuie să gândim şi mişcarea ochilor…

Dacă am putea avea un moment de … de stangnare… în privinţa timpului, da! Timpul să stea în loc, asta mi-ar fi dorinţa.
Şi ne limităm la acest cuvânt “dacă”, fir-ar să fieeee!
De multe ori am privit cu ochii mari şi întrebători bolta cerească în copilărie, fără să înţeleg prea multe din spectacolul fără de egal al înălţimilor celeste.

Dar, parca niciodată nu am simţit atât de adânc în suflet dorul şi dragostea de înălţimile necunoscute şi de cele 200 miliarde de stele ce se spune că formează, împreună cu materia interstelară, galaxia noastra, ca în acea noapte în care dragostea s-a desfăşurat sub privirea albă şi complice a Lunii şi sub obladuirea Luceafărului de seară şi de zi…

Ciudată nebunie! Curată pasiune!
Cu câtă intensitate poate un om să iubeasc? Ştim să arătăm cât iubim? Ştim cu siguranţă când iubim? Ştim să profităm de momente şi de şanse?

Cum va arăta lumea locurilor de muncă peste 100 de ani

O lume în care tehnologia se dezvoltă într-un ritm accelerat ne face să ne întrebăm adesea cum vor arăta locurile de muncă în viitor. Odată cu progresele în domenii precum inteligența artificială, robotică, realitatea virtuală și altele, perspectivele privind locurile de muncă peste 100 de ani pot părea surprinzătoare și futuriste. Iată câteva previziuni prezentate de inspiratiedincuvinte.ro cu privire la joburile care s-ar putea dezvolta și evolua într-o lume ce pare desprinsă dintr-un film SF:

  1. Inginer Spațial: Cu o posibilă extindere a activităților umane în spațiu, inginerii spațiali ar putea deveni esențiali pentru dezvoltarea și întreținerea coloniilor și stațiilor spațiale.
  2. Designer de Organe și Proteze Biotehnologice: Avansurile în bioinginerie ar putea duce la dezvoltarea unor joburi specializate în crearea de organe și proteze personalizate, adaptate nevoilor individuale ale pacienților.
  3. Psiholog Virtual Reality: Odată cu popularizarea realității virtuale, se poate anticipa apariția unor psihologi specializați în tratarea problemelor psihologice și emoționale în mediul virtual.
  4. Consultant de Securitate Cibernetică Umană: Într-o lume tot mai interconectată, protejarea identității și a datelor personale va deveni o prioritate majoră, ceea ce va duce la apariția unor specialiști în securitatea cibernetică a ființelor umane.
  5. Inginer de Mediu Planetar: Odată cu extinderea explorării și colonizării planetare, inginerii de mediu planetar vor fi responsabili de gestionarea și protejarea ecosistemelor planetare.
  6. Manager de Resurse Naturale Extraterestre: În cazul în care omenirea va descoperi și exploata resurse pe alte planete, va fi necesară o nouă categorie de manageri specializați în gestionarea acestor resurse extraterestre.
  7. Antrenor de Roboți și Inteligențe Artificiale: Odată cu integrarea tot mai profundă a roboților și a inteligenței artificiale în viața noastră de zi cu zi, antrenorii specializați în programarea și dezvoltarea acestora vor deveni o prezență obișnuită.
  8. Designer de Experiențe de Realitate Extinsă: Odată cu îmbinarea realității virtuale, augmentate și mixte, designerii de experiențe vor crea lumi și interacțiuni ce vor combina elemente reale cu cele virtuale.

Dincolo de aceste speculații, viitorul muncii va fi probabil marcat de o nevoie continuă de adaptare și învățare permanentă. Aceste joburi prezise nu vor fi doar locuri de muncă, ci și oportunități de a explora noi frontiere și de a contribui la progresul și evoluția umanității. Chiar dacă pare îndepărtat, viitorul muncii este promițător și plin de provocări fascinante pentru cei dornici să se adapteze și să învețe continuu.

iPhone 11 încă este o achiziție bună

Zilele telefonului iPhone 11 sunt probabil numărate. Aceasta este afirmația a cel puțin unui raport, care analizează modificările probabile ale gamei de telefoane Apple dupa ce iPhone 14 a sosit în această toamnă.

Pe baza acestui raport de la LeaksApplePro, Apple va renunța la iPhone 11 din ofertele sale, deoarece va face loc noilor telefoane și va reduce prețurile la iPhone 13 și iPhone 12. Odată ce se întâmplă acest lucru, este posibil să nu mai fie loc pentru iPhone 11.

Daca aveti nevoie sa deblocati telefonul, puteti folosi gratis un serviciu numit unlock iphone 11 bazat pe imei-ul telefonului. Tastati *#06# apoi introduceti codul imei in aplicatie. Veti primi un cod de deblocare compatibil cu toate retelele de telefonie mobila.

Pentru cei care doresc cele mai noi și mai bune echipamente Apple, iPhone 11 nu mai este o considerație. Modelele actuale de iPhone 13 oferă procesoare mai noi și mai rapide, un design mai durabil și, dacă faceți upgrade la iPhone 13 Pro sau Pro Max, un afișaj mai rapid de reîmprospătare.

Dacă sunteți în căutarea unui chilipir, va fi greu să găsiți o ofertă mai bună decât iPhone 11 de ~499 USD. Acel cip A13 Bionic vechi care alimentează telefonul poate face față în continuare sarcini solicitante, iar acele camere duble din spate beneficiază de avantajul funcțiilor de fotografie ale Apple pentru a realiza fotografii remarcabile.

iPhone 11 poate rula și iOS 15, așa că toate cele mai recente funcții software sunt disponibile pentru acel dispozitiv, chiar dacă a debutat pentru prima dată în 2019.

Când va trece…

Deci mi-e lene. Mi-e lene şi să citesc bloguri, nu doar să scriu. Am bâjbâit zilele astea pe ici pe colo, unii poate au remarcat absenţa mea de la comentariile fidele, alţii au remarcat absenţa mea de pe blog. Nu ştiu de ce am starea asta, dar… de câteva zile n-am chef…

Abia scriu articolele pe alte site-uri pe care m-am angajat să le fac, dar din păcate nici acolo nu mai am plăcerea momentan.

Nu ştiu câţi aţi trecut prin asta, nu cunosc motivul, profu` Radu ştiu că a păţit şi că l-am bătut la cap să revină mai repede, nu l-am înţeles… Acum da… Ba chiar şi Mihai spunea că vrea o pauză.

Sper totuşi să nu facă prea multe ravagii treaba asta şi să revin voioasă şi cu degetele jucăuşe pe tastatură.

PS: Starea e legată strict de treaba cu scrisul şi cititul: forumuri, bloguri, mailuri… Asta nu presupune şi o stare de ”somnolenţă” în afara calculatorului şi nici permanent în timpul petrecut la acesta.

Adio aparat dentar fix!

Deşi am spus că mă pun la un film, încercând să dau dracului uitării tot ce am păţit în seara asta, nu pot să nu scriu… Dacă nu scriu acum, când încă sunt sub efectul emoţiilor şi entuziasmului ce trebuiau să fie nervilor, dezamăgirii şi sentimentului că am ajuns la capătul puterilor în ceea ce priveşte problema asta, nu voi mai scrie niciodată. Că mâine deja mi se va fi acrit de situaţie.

De câte vi s-a întâmplat să treceţi aproape brusc de la o stare la alta? Stările respective fiind opuse categoric. Am păţit-o azi…

M-am trezit cu zâmbetul pe buze, avea să fie o zi specială. La 5 după amiaza aveam programare la Iaşi, îmi scotea aparatul dentar fix, după 2 ani şi ceva de zile.

Am ajuns mai devreme în Iaşi, am avut timp să beau o ciocolată caldă cu Bogdan şi am fugit cu taxiul sufletul la gură la doctor să-mi văd minunea cu ochii. Ajung şi pe scaunul ortodontului, acelaşi om ocupat, grăbit, neglijent cu micile scăpări ale mâinii (îţi mai agaţă o buză, îţi mai înţeapă o gingie…), dar bun ca doctor. Pac, pac, pac… se duc toţi brackeţii. Unul însă… s-a dus cu tot cu dinte.

Nu tot dintele cu rădăcină, ci vreo 3 sferturi din dintele vizibil. Prima oară am simţit zgomotul şi mişcarea. Hm… ”ce dracu s-a întâmplat? Ce s-a rupt? ”. Doctorul s-a oprit o clipă… s-a uitat… a luat zbârnâitoarea aia şi a început să lucreze dinţii de jos. Eu nu puteam mişca limba să văd dacă era ce îmi imaginam. Începeam încet să tremur…

La un moment dat reuşesc să mişc limba şi simt că se prăbuşeşte tot. De ce?! Cum? De ce?! DE CE?! şi inevitabilul ”De ce eu?”. Mi-au trecut prin minte apoi toate evenimentele mele cu dentiştii, câţi dentişti am schimbat, câtă neîncredere am în ei, câtă durere am înfruntat şi totul pentru că… dinţii mei sunt laţi şi maxilarul mai mic. N-au avut loc să iasă corect şi s-au strâmbat un pic.

Mă rog, trecând peste asta, m-a trimis ortodontul la d-na dentist de lângă (în acelaşi loc sunt 2 cabinete), una foarte drăguţă şi amabilă care a reuşit să-mi calmeze lacrimile şi tremuratul pentru câteva minute bune. A reuşit să-mi pună dintele înapoi. Evident că nu mai e la fel… Ca aspect e identic, dar ca rezistenţă…

Am mai petrecut apoi vreo jumătate de oră pe scaunul ortodontului. Deh, ce se mai putea întâmpla? Aparatul nu mai era… Mi-a mai finisat câte ceva şi m-a trimis acasă. Aş fi vrut să-i spun ”Adio”, dar m-am limitat la ”Bună seara”…

Mă aşteaptă deci alte vizite la dentist. Însă nu oarecare. Nu îmi mai trebuie dentişti străini, am găsit unul bun în Cluj şi acolo merg oricând am nevoie. Chit că fac 7 ore cu trenul până acolo.

Gânduri

A însemnat mult pentru mine vacanţa asta. A fost stropul de sprijin de care aveam nevoie să pot să merg mai departe, dar a fost şi o găleată de apă rece… Mi-a dovedit că oamenii mai sunt şi ipocriţi, că pot avea şi alte feţe sau măşti, că încă nu am învăţat complet să spun „nu” când chiar nu vreau, că încă nu pot să spun mereu ce mi se întâmplă, de ce nu sunt bine uneori şi că… distanţa doare. La propriu şi la figurat.

Mi-a amintit de perioada trecuta, mi-am amintit de când eram copilă, mi-am amintit de persoane cu care s-au cam răcit relaţiile, însă nu din cauze negative. Aşa a fost să fie… M-a bucurat însă să-mi dau seama că, deşi a intervenit acea distanţă, sunt oameni care pot să-mi fie aproape oricând am nevoie sau care îşi doresc să mă ajute chiar dacă efectiv nu au cum sau cu ce. La urma urmei, nu e dracu chiar atât de negru.

Am realizat din nou că tata e cel mai minunat om pe care îl ştiu, că bunica are putere cât 100 de oameni, că a mea Karisucă iubeşte zăpada şi că eu urăsc frigul… (dar nu aş refuza o bulgăreală romantică…)

Mi-e ruşine cu mine.

Deşi mă vor ”certa” unii că aduc un scandal pe blog, nu pot să tac. Urăsc să fiu călcată în picioare, mai ales pe nedrept. Nu văd de ce aş da explicaţii pe blogul ăluia, n-o s-o fac. Nici aici nu îi dau explicaţii, nu mă justific în nici un mod în faţa domnului, ce rost ar avea?

De ce să-l fac eu să-şi schimbe părerea de mine? Probabil n-o s-o facă, iar dacă o face că l-am convins eu, e degeaba din partea mea. Trebuie să realizeze singur. Mă rog, cert e că articolul ăsta e dreptul meu la replică, nu o justificare în faţa lui.

O să încep printr-un pasaj dintr-un articol măreţului domn, în care scria ce nu îi place la bloggeri în general:

Din ultima categorie fac parte cei ce “pupa in cur” pe ceilalti bloggeri, cu statut si trafic mai mare decat ei. Acestia poarta numele de “pupincuristi sau limbisti”. Pentru ei spun acelasi lucru ce l-am spus mai sus “Sunteti plictisiti, viata voasta e identica cu ziua de ieri si luna trecuta”. Omul te apreciaza pentru originalitate, parerea sau interesul tau despre anume subiect. Incercati sa fiti originali si cu timpul va creste numarul de vizite, numarul de dolari in cont si alte cele.

O să continui prin a spune că recent m-a făcut limbistă. Wow, ce cuvânt frumos am învăţat astăzi…

Câţi dintre voi, cititori mai mult sau mai puţin fideli ai blogului meu, ştiţi despre viaţa mea? Cum a fost luna trecută, ce am făcut ieri? Majoritatea ştiţi atât cât povestesc eu aici. Hm… atunci nenea ăsta cum ştie mai multe?

Originalitate. Oh da, cuvântul ăsta probabil e chiiiiar străin pentru mine. Nu, eu nu sunt deloc originală, eu copiez articole din alte locuri, pun des articole de la alţii cu menţiunea ”via”, pun clipuri video toată ziua că nu am nici o idee despre ce aş putea scrie, scriu despre acelaşi subiect care înfierbântă blogosfera într-o zi .