Eram într-o cafenea discutând cu o prietenă foarte bună, cunoscând-o de o viață de om, când de odată se aude o voce de nicaeri, o simplă voce care mai târziu să-mi dau seama defapt ce se întâmplă .
Nu am băgat de seamă prima dată, nu i-am dat importantă, nu credeam că Dumnezeu a trimis-o pentru a îmi senina sufletul
Când am văzut-o prima dată, eram puțin confuz, nu știam cine este și ce vrea de la mine.
Din vorbă în vorbă, mi-a spus că ne cunoaștem încă de când ne jucam fața ascunselea și când încă mai credeam în povești, dar rupând legătură și nemaivăzându-o de câțiva ani buni, nu îmi venea a crede că ea este . Au urmat apoi discuții luuungi, depanam amintiri, încercam să fac o legătură între ce vorbeam și ce făceam în trecut, însă gândurile îmi jucau feste.
Din prima clipă când am văzut-o, am avut un sentiment aparte, o fată destul de înaltă, la 1.75, cu o privire care te cucerește din prima clipă, cu o voce tremurândă și dulce, te făcea să nu te mai saturi ascultând-o . Buzele senzuale și dulci te provocau să le încerci, cu riscul de a nu te sătura niciodată de ele .
Am privit-o în ochi câteva secunde, ochii ei albaștrii zâmbeau de fericire,tremurând toată,scuzându-se doar că este din cauza frigului . La câteva minute după ce ne-am despărțit, fiecare având treburi de rezolvat, am continuat să vorbim prin mesaje, la telefon muuult mult timp .
De fiecare dată când mă întâlneam cu ea la orele dimineții, îmi insenina ziua, mă făcea fericit, totul îmi părea ciudat, o fată care o vedeam o simplă amică, începusesem să avem sentimente puternice unul pentru celălalt .
Zâmbetul ei atât de seducător, îmi zbuciuma mintea, mă făcea să o ador din cap până în picioare, la fiecare glumă pe care o spuneam, îmi arunca un zâmbet care te făcea să te îndrăgostești de ea din prima secundă, o armă destul de puternică de învins .
Timpul parcă stătea în loc, de fiecare dată când o priveam simțeam acel sentiment când eram împreună, timpul trecea al naibii de repede .
Va urma 🙂